Unirea Principatelor a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Tara Romaneasca. Este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică.
Pentru cei mai tineri, pentru copii in special nu ar fi gresit sa le aducem aminte de istoricul tarii noastre , asa cum au facut-o la randul lor parintii si bunicii nostri.Personal imi amintesc de aceasta zi, cand eram la scoala ca era un eveniment cu adevarat special, caci cantam si dansam Hora Unirii, asa cum au facut-o romanii in 24 ianuarie 1859. Asa gandeam ca poate in acea ora........nu eram ascultati, ori nu era nici un extemporal, oricum era un moment inedit si asteptat de toti. Astazi insa........nu stiu cata valoare mai are acest eveniment in scoli si daca mai este cum era odata.
HORA UNIRII
Hai sa dam mana cu mana
Cei cu inima romana,
Sa-nvartim hora fratiei
Pe pamantul Romaniei!
Iarba rea din holde piara!
Piara dusmania-n tara!
Intre noi sa nu mai fie
Decat flori si omenie!
Mai muntene, mai vecine,
Vina sa te prinzi cu mine
Si la viata cu unire,
Si la moarte cu-nfratire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi si la durere;
Unde-s doi, puterea creste,
Si dusmanul nu sporeste!
Amandoi suntem de-o mama,
De-o faptura si de-o sama,
Ca doi brazi intr-o tulpina,
Ca doi ochi intr-o lumina.
Amandoi avem un nume,
Amandoi o soarta-n lume,
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,
In noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grabire
Sa-l secam dintr-o sorbire,
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare
Si sa vada sfantul soare,
Intr-o zi de sarbatoare,
Hora noastra cea frateasca
Pe campia romaneasca!
(Versuri: Vasile Alecsandri
Muzica: Alexandru Flechtenmacher
Hai sa dam mana cu mana
Cei cu inima romana,
Sa-nvartim hora fratiei
Pe pamantul Romaniei!
Iarba rea din holde piara!
Piara dusmania-n tara!
Intre noi sa nu mai fie
Decat flori si omenie!
Mai muntene, mai vecine,
Vina sa te prinzi cu mine
Si la viata cu unire,
Si la moarte cu-nfratire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi si la durere;
Unde-s doi, puterea creste,
Si dusmanul nu sporeste!
Amandoi suntem de-o mama,
De-o faptura si de-o sama,
Ca doi brazi intr-o tulpina,
Ca doi ochi intr-o lumina.
Amandoi avem un nume,
Amandoi o soarta-n lume,
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,
In noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grabire
Sa-l secam dintr-o sorbire,
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare
Si sa vada sfantul soare,
Intr-o zi de sarbatoare,
Hora noastra cea frateasca
Pe campia romaneasca!
(Versuri: Vasile Alecsandri
Muzica: Alexandru Flechtenmacher
