MASTI TRADITIONALE DE ANUL NOU

              Obiceiul mascatilor este foarte vechi,iar mastile sunt din cele mai fioroase.  De cele mai multe ori  baietii sunt cei care isi pun aceste masti , impreuna cu talangi (clopote mari) care fac zgomote infernale, ele fiind in numar mare, scopul acestora fiind de indepartare a anului vechi si de a lasa loc anului nou ce vine.
               In timp, confectionarea acestor masti s-a schimbat, insa obiceiul inca se pastreaza.
               Iata cateva masti traditionale romanesti

24 IUNIE - SANZAIENE - SAN GIOVANNI - Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul

          Pe 24 iunie, in calendarul crestin, fie ortodox, fie catolic, se sarbatoreste Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul,(Sanzaienele) iata o sarbatoare comuna, ceea ce ii mareste si mai mult valoarea.
         Dar si mai mult, aceasta sarbatoare este si Hramul orasului italian Torino, San Giovanni, Sfantul Ioan. Iata cum o sarbatoare importanta, face sa bata inimile din mai multe locuri deodata.

         Daca acasa in Romania, este o sarbatoare cu profunda simtire religioasa cu multe obiceiuri si datini pastrate din mosi stramosi, in Italia, la Torino este o sarbatoare culturala de traditie, cu evenimente din cele mai diverse si culminand in seara de 24 iunie, cu un frumos spectacol de muzica si artificii.

BABA DOCHIA SI POVESTEA COJOACELOR

              Dochia , personaj popular al traditiei autentice romanesti, este o baba rea, care intruchipeaza  in cel mai original chip conflictul dintre nora si soarca. Astfel , ca toate soacrele, nu este multumita de alegerea facuta de fiul sau, incercand pe toate caile sa isi chinuiasca nora cat mai rau, cerandu-i uneori imposibilul. Asa se face ca isi trimite nora in plina iarna sa spele lana la rau, cerandu-i sa faca lana din alba, neagra si alta data din neagra alba.

             Cu ajutorul lui Dumnezeu si Sfantul Petru, fata reuseste sa-i satisfaca dorintele nebune. Mai mult, in cea de a doua incercare , Dumnezeu sfatuieste fata sa-i culeaga babei dintr-o valcea insorita fragi copti.

La vederea acestora, Baba Dochia, gandeste ca iarna e terminata, isi imbraca cele 9 cojoace si porneste cu turma de oi si capre spre munte.

             O ploaie nemiloasa face ca Dochia, sa dezbrace cojoacele unul cate unul, in timp ce se udau si deveneau tot mai grele ,ramanand doar in camasa, moment in care vine un ger naprasnic, inghetand si ea si oile.

             O altă legendă, spune ca  Dochia ar fi fost o fată de împărat care, fugind de împăratul cotropitor ce voia să o ia de nevastă, s-a travestit în păstoriţă, urcând cu o turmă de oi în munţi. Cum timpul era frumos, a început să dezbrace din cojoace unul câte unul. Dar aproape ajunsă în vârf, se lăsă deodată un frig, de ziceai că e iarnă. Nefiind deprinsă cu frigul şi temându-se să se întoarcă, începu a cârti împotriva lui Dumnezeu. Acesta o pedepsi prefăcând-o în stană de piatră, iar oile în bolovani. 

              In datina populara se spune ca inainte de a se sfarsi luna februarie  sa ne alegem Baba, care in mod normal ar trebuie sa fie aleasa in functie de ziua de nastere, iar daca aceasta este un numar format din doua cifre sa se faca suma lor.

             In traditia romaneasca intre 1 si 9 martie se spune ca Dochia isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi. Aceste zile sunt cunoscute ca zilele Dochiei sau Babele cand vremea este schimbatoare datorita caracterului capricios al Babei Dochia. Semnificatia povestii Babei Dochia, prezentata sub forma conflictului dintre nora si soacra, se refera de fapt la confruntarea dintre anul vechi si anul nou, dintre iarna si vara, dintre frig si caldura, dintre sterilitate si fecunditate.    

            Printre obiceiurile populare din luna Martie s-a pastrat traditia ca fiecare sa-si aleaga o Baba intre 1-9 martie. Legenda Babelor spune ca si in functie de starea vremii se prezice caracterul si norocul persoanei respective in acel an.
Folclorul romanesc prin aceste legende si mituri devine o importanta sursa de inspiratie pentru multi prozatori si poeti . Ca drept marturie a  legendei Babei Dochia sunt stancile din muntii Ceahlau, cunoscute de catre toti acei ce strabat aceste locuri. 
              Cum 1 martie nu e departe, va invit sa va alegeti ziua, care va arata cum va fi anul ce urmeaza.

EPIFANIA - BEFANA - SARBATOARE ASTEPTATA IN ITALIA

            Personajul Befana , pare sa fie unul coborat din poveste, o batrana imbracata cu o fusta lunga si larga, sort cu buzunare adanci, un sal ce ii acopera bine spatele, pe cap o broboada, in picioare o pereche de papuci, toate acestea vesminte fiind pline de petice viu colorate.

            Ea zboara deasupra acoperisurilor in noapte de 5 spre 6 ianuarie pe matura , precum vrajitoarele din povestile cunoscute romanilor, purtand dulciuri si cadouri mici pentru copii, insa uneori lasa si carbuni pentru copii mai putin cuminti, acestia fiind pana la urma tot un dulce, dar de culoare neagra cum este carbunele adevarat, toate aceste fiind puse in ciorapi viu colorati.

             Legenda spune ca Befana, aceasta batrana ce daruieste fiecarui copil un dulce, este batrana care a refuzat cei Trei Magi spre a le arata drumul catre Ieslea unde s-a nascut Iisus. Magii au plecat, iar ea a ramas caindu-se de fapta sa. Spre a indrepta raul facut, a pregatit un sac de dulciuri si a plecat sa le daruiasca copiilor in speranta ca unul dintre ei ar putea fi chiar Iisus, fapt care nu s-a mai intamplat niciodata.

             Ca si in traditia noastra a romanilor, aceasta zi este ultima din sirul sarbatorilor de iarna, fiind de asemenea si ultima zi cand bradul de Craciun mai poate sta in casa.

             Epifania,  in traditia romaneasca  inseamna aratare, dupa ce Iisus a fost botezat in apa Iordanului cerul s-a deschis si Duhul Sfant a coborat sub forma de porumbel .

Befana

PREGATIREA PENTRU SARBATOAREA BOBOTEZEI

         Intai de toate trebuie stiut ca aceasta sarbatoare este una dintre cele mai importante sarbatori crestinesti de peste an.

         In aceste zile, preotii incep sa umble din casa in casa pentru a sfinti fiecare incapere a locuintei si care trebuie sa fie in buna oranduiala tot. Imi amintesc si acum de aceasta perioada din vremea cand eram copil, asteptam cu sufletul la gura venirea preotului, mai ales ca de fiecare data in buzunarele sale avea intotdeauna bomboane de pom, care ni le dadea cu invatatura " sa fii cuminte si sa asculti de parinti". 

          Imi amintesc cum, pe masa pregateam un pahar curat ca lacrima pentru agheasma pe care o turna dascalul, o farfurie cu fructe si una cu placinta, cozonac....., alaturi se punea si un banut, pe care de cele mai multe ori, preotul nu-l lua de pe masa, asteptand sa-i fie dat.

           Bunica, care intotdeauna a fost sigura de ceea ce vrea si cu traditiile si invataturile de la parinti, oprea preotul de fiecare data oricat de grabit ar fi fost, sa se aseze pentru o clipa pe pat, fiind sigura ca asa, clostile vor sta pe oua, si vor scoate puii sanatosi, si nu numai, mai zicea ca si petitorii vor veni si vor sta acolo unde sunt fete de maritat.

           Si nu iesea preotul bine pe usa, ca o si auzeam , vina si stai pe pat, sa nu fuga clostile.

           Ajunul Bobotezei, este o zi foarte importanta,pentru ca incep pregatirile pentru a doua zi. Astfel  se strange apa din toate raurile si lacurile din apropierea  Bisericii, se aduna  in butoaie de lemn mari  urmand  sa fie sfintita. Se spune ca odata ce incepe aceasta pregatire, deja este ca si sarbatoare. Se stie ca in aceasta zi cine poate, tine post negru, pentru a fi pregatit de a gusta din agheasma a doua zi si a alunga in acest fel duhul cel rau. Este necesar adunarea de cat mai mult busuioc in asa fel incat toti sa se poate bucura de o crenguta sfintita la plecarea acasa in ziua de boboteaza.

            Puterea agheasmei este mare, indepartand tot raul din locul unde este imprastiata, in case, in gradini, la animale.

            Chiar daca in aceasta zi este frig de ingheata apele, crestinii se aduna in numar cat mai mare la sarbatoarea de  Boboteaza, pentru a primi putin din agheasma tamaduitoare si care nu se strica niciodata.

            Traditia spune ca fetele care vor cadea in aceasta zi pe gheata se vor marita.

         

OBICEIURI STRAMOSESTI DE ANUL NOU IN ROMANIA - LA MULTI ANI 2011

Obiceiurile nostre stramosesti sunt purtate in locurile unde romanii traiesc, e semn ca acestea nu pot muri chiar daca in timp nu mai au aceeasi amploare de altadata.

LA MULTI ANI TUTUROR SI UN AN NOU 2011 MAI BUN SI MAI FERICIT DECAT ANUL CARE A TRECUT!

COLINDE - MOS CRACIUN CU PLETE DALBE

Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi
Şi aduce daruri multe
La fetiţe şi băieţi

Moş Crăciun, Moş Crăciun

Din bătrani se povesteşte
Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun pribeag soseşte
Niciodată n-a lipsit

Moş Crăciun, Moş Crăciun

Moş Crăciun cu plete dalbe
Incotro vrei s-o apuci
Ţi-aş canta Florile dalbe
De la noi să nu te duci!

Moş Crăciun, Moş Crăciun!