MASTI TRADITIONALE DE ANUL NOU

              Obiceiul mascatilor este foarte vechi,iar mastile sunt din cele mai fioroase.  De cele mai multe ori  baietii sunt cei care isi pun aceste masti , impreuna cu talangi (clopote mari) care fac zgomote infernale, ele fiind in numar mare, scopul acestora fiind de indepartare a anului vechi si de a lasa loc anului nou ce vine.
               In timp, confectionarea acestor masti s-a schimbat, insa obiceiul inca se pastreaza.
               Iata cateva masti traditionale romanesti

COLINDE NEMURITOARE(Versuri) IN INTERPRETARI CELEBRE INTERNATIONALE

         Colindele sunt vechi, ba chiar foarte vechi, avand origine latina, stim foarte bine ca nu poate exista Craciun fara aceste colinde nemuritoare. Bucuria fiecaruia dintre noi din fiecare an cand le reascultam si cand gandul zboara mai iute ca viteza luminii spre anii copilariei cand si noi am cantat aceste minunatii bucurand pe cei din jur. Iata in continuare colinde internationale in interpretari celebre:

         

TU SCENDI DALLE STELLE - LUCIANO PAVAROTTI

EPIFANIA - BEFANA - SARBATOARE ASTEPTATA IN ITALIA

            Personajul Befana , pare sa fie unul coborat din poveste, o batrana imbracata cu o fusta lunga si larga, sort cu buzunare adanci, un sal ce ii acopera bine spatele, pe cap o broboada, in picioare o pereche de papuci, toate acestea vesminte fiind pline de petice viu colorate.

            Ea zboara deasupra acoperisurilor in noapte de 5 spre 6 ianuarie pe matura , precum vrajitoarele din povestile cunoscute romanilor, purtand dulciuri si cadouri mici pentru copii, insa uneori lasa si carbuni pentru copii mai putin cuminti, acestia fiind pana la urma tot un dulce, dar de culoare neagra cum este carbunele adevarat, toate aceste fiind puse in ciorapi viu colorati.

             Legenda spune ca Befana, aceasta batrana ce daruieste fiecarui copil un dulce, este batrana care a refuzat cei Trei Magi spre a le arata drumul catre Ieslea unde s-a nascut Iisus. Magii au plecat, iar ea a ramas caindu-se de fapta sa. Spre a indrepta raul facut, a pregatit un sac de dulciuri si a plecat sa le daruiasca copiilor in speranta ca unul dintre ei ar putea fi chiar Iisus, fapt care nu s-a mai intamplat niciodata.

             Ca si in traditia noastra a romanilor, aceasta zi este ultima din sirul sarbatorilor de iarna, fiind de asemenea si ultima zi cand bradul de Craciun mai poate sta in casa.

             Epifania,  in traditia romaneasca  inseamna aratare, dupa ce Iisus a fost botezat in apa Iordanului cerul s-a deschis si Duhul Sfant a coborat sub forma de porumbel .

Befana

PREGATIREA PENTRU SARBATOAREA BOBOTEZEI

         Intai de toate trebuie stiut ca aceasta sarbatoare este una dintre cele mai importante sarbatori crestinesti de peste an.

         In aceste zile, preotii incep sa umble din casa in casa pentru a sfinti fiecare incapere a locuintei si care trebuie sa fie in buna oranduiala tot. Imi amintesc si acum de aceasta perioada din vremea cand eram copil, asteptam cu sufletul la gura venirea preotului, mai ales ca de fiecare data in buzunarele sale avea intotdeauna bomboane de pom, care ni le dadea cu invatatura " sa fii cuminte si sa asculti de parinti". 

          Imi amintesc cum, pe masa pregateam un pahar curat ca lacrima pentru agheasma pe care o turna dascalul, o farfurie cu fructe si una cu placinta, cozonac....., alaturi se punea si un banut, pe care de cele mai multe ori, preotul nu-l lua de pe masa, asteptand sa-i fie dat.

           Bunica, care intotdeauna a fost sigura de ceea ce vrea si cu traditiile si invataturile de la parinti, oprea preotul de fiecare data oricat de grabit ar fi fost, sa se aseze pentru o clipa pe pat, fiind sigura ca asa, clostile vor sta pe oua, si vor scoate puii sanatosi, si nu numai, mai zicea ca si petitorii vor veni si vor sta acolo unde sunt fete de maritat.

           Si nu iesea preotul bine pe usa, ca o si auzeam , vina si stai pe pat, sa nu fuga clostile.

           Ajunul Bobotezei, este o zi foarte importanta,pentru ca incep pregatirile pentru a doua zi. Astfel  se strange apa din toate raurile si lacurile din apropierea  Bisericii, se aduna  in butoaie de lemn mari  urmand  sa fie sfintita. Se spune ca odata ce incepe aceasta pregatire, deja este ca si sarbatoare. Se stie ca in aceasta zi cine poate, tine post negru, pentru a fi pregatit de a gusta din agheasma a doua zi si a alunga in acest fel duhul cel rau. Este necesar adunarea de cat mai mult busuioc in asa fel incat toti sa se poate bucura de o crenguta sfintita la plecarea acasa in ziua de boboteaza.

            Puterea agheasmei este mare, indepartand tot raul din locul unde este imprastiata, in case, in gradini, la animale.

            Chiar daca in aceasta zi este frig de ingheata apele, crestinii se aduna in numar cat mai mare la sarbatoarea de  Boboteaza, pentru a primi putin din agheasma tamaduitoare si care nu se strica niciodata.

            Traditia spune ca fetele care vor cadea in aceasta zi pe gheata se vor marita.

         

Sarbatoarea Sfantului Vasile cel Mare

         

         Chiar daca ziua e pe sfarsite, totusi, sarbatoarea Sfantului Vasile cel Mare nu poate fi trecuta cu vederea, face parte alaturi de celelalte sarbatori din sarbatorile de iarna.

         De la Sfantul Vasile cel Mare, Biserica a mostenit un bogat tezaur: opere dogmatice, ascetice, exegetice, omilii si cuvantari, panegirice, Regulile monahale mari si mici, canoane si Liturghia ce-i poarta numele. In Cezareea Capadociei a înfiintat institutii de asistenta sociala cunoscute sub numele generic de Vasiliade, cum ar fi: azile, ospatarii, case pentru reeducarea Sfantul Vasile cel Mare este praznuit pe data de 1 ianuarie a fiecaruia an.

         Liturghia care-i poarta numele se savârseste de zece ori pe an: în primele cinci Duminici ale Postului Mare, în Joia si Sambata Mare, în Ajunul Craciunului si al Bobotezei si pe 1 ianuarie, ziua de praznuire a Sfantului. 

         Sfantul Vasile cel Mare a avut rude pe teritoriul Romaniei de azi (Dacia carpato-danubiano-pontica) intre care pe episcopul Bretanion al Tomisului si pe Sfantul Mucenic Sava de la Buzau. fetelor decazute, scoli tehnice si spitale pentru leprosi.

          Aceasta zi de rugaciune , se spune ca ajuta la indepartarea duhului cel rau din suflete, din case, aducand totodata linistea si pacea, dand un bun inceput pentru noul an.
             

                                                                                           Basilica

OBICEIURI STRAMOSESTI DE ANUL NOU IN ROMANIA - LA MULTI ANI 2011

Obiceiurile nostre stramosesti sunt purtate in locurile unde romanii traiesc, e semn ca acestea nu pot muri chiar daca in timp nu mai au aceeasi amploare de altadata.

LA MULTI ANI TUTUROR SI UN AN NOU 2011 MAI BUN SI MAI FERICIT DECAT ANUL CARE A TRECUT!

ALAIUL DATINILOR SI OBICEIURILOR DE IARNA - BACAU - 2010

                

                 Ansamblul Folcloric "Busuiocul" si Consiliul Judetean organizează, ca în fiecare an, Alaiul datinilor si obiceiurilor de iarna, festival care se va desfăşura în a doua zi de Crăciun.
                 Evenimentul, ajuns la a 45-a ediţie, va aduna sute de colindători care vor defila îmbrăcaţi în costume tradiţionale, însoţiţi de urşi, capre sau căluţi si se va desfăşura în centrul Bacăului, duminica, 26 decembrie 2010, între 11.00- 16.00.
                 Centrul orasului va rasuna de colindatorii din patru  judete, care vor defila in parade ale portului popular, alaiuri de măsti, vor veni cu colinde şi urături specifice mai multor zone ale tarii.                  La actuala ediţie vor participa formaţii de jocuri cu măşti din Dărmăneşti, Dofteana, Vultureni, Bereşti Tazlău, Secuieni, Zemeş Plopana, Lipova, Balcani, Livezi, Buhoci, Letea Veche şi din localităţile Todireşti, judeţul Vaslui, Corlata, judeţul Suceava şi Cucuteni, judeţul Iaşi.
                 Un adevarat regal pentru cei ce iubesc traditia, portul romanesc si care multora dintre noi plecati din tara, ne lipseste. Este adevarat, reusim sa vedem emisiuni transmise la televizor, exista internetul cu stiri si video, traim evenimentul, sarbatorile, insa nu este ca atunci cand poti sa te afli in mijlocul acestor manifestari.

IGNATUL- TAIATUL PORCULUI

             Ne mai desparte foarte putin de una dintre zilele importante de peste an, Taiatul Porcului, desi dupa parerea unora, in special de la sate, porcul nu trebuie taiat in ziua de IGNAT pentru ca tocmai in acesta zi, porcul se asteapta sa fie taiat, prin urmare ziua de taiere ar trebuie sa fie cu totul alta. 

             Se spune ca in aceasta zi gospodinele nu ar trebuie sa spele rufe, pentru ca porcul in furia lui, trage totul de pe culme si sfasie.

             Mitul Ignatului relateza un paricid a carui ispasire are loc in fiecare an la 20 decembrie, in preajma solstitiului de iarna, cand se celebreaza cele mai importante sarbatori ale soarelui. Ignat, gospodar de frunte in satul lui, se spune ca si-a omorat tatal, insa nu pentru ca a fost indemnat de Diavol, ci aparent din greseala: „Ignat, cu ta-sau, s-au apucat sa taie si ei porcul. Cand a vrut Ignat sa dea cu securea in capul porcului, nimereste pe ta-sau si-l omoara! El, ce sa faca? L-a omorat, l-a omorat!… Incepe a se vaieta: ca ce-a gresit de-a omorat pe ta-sau?!”Aceasta greseala este de fapt cea care a dat voie manifestarii unui nou si puternic ritual de sacrificare, practicat in pragul de innoire a timpului, inainte de Craciun.

             Asemenea razelor soarelui, sangele are darul de a purifica spatiul si fapturile, de a incuraja renasterea soarelui, de a risipi amenintarile malefice. Exista, la romani, ”superstitia” ca in ziua de Ignat trebuie sa vezi, ba chiar sa te manjesti cu sange: "Chiar de n-ai taia un porc, taie cel putin o pasere (…) ca asa e bine: sa vezi sange in ziua de Ignat, ca numai atunci vei fi ferit de boale”.

             De asemenea, sangele scurs dupa sacrificiu nu trebuie risipit. Mai cu seama daca porcul era negru, tot sangele i se strangea intr-o strachina, amestecat cu mei, pentru a fi folosit in restul anului la descantat.

             Iata cum, potrivit religiozitatii populare, sangele porcului, adica tocmai ceea ce, in timpul postului, se crede ca ne spurca, in timpul acestei sarbatori ne purifica. 

            Tot in traditia populara de ziua Ignatului, dupa ce se taie porcul,  se parleste, spala si acoperit cu saci tesuti din canepa , se aseaza cel mai tanar baiat din familie, in felul acesta carnea se va infragezi si va fi mai gustoasa.

              Dar cine nu stie de pomana porcului ?

             Cratita rotunda, plina inauntru cu jumari proaspete bine prajite in grasime, o mamaliga mare cat roata carului pe mijlocul mesei si ulcica de vin rosu.

              Pofta buna si sanatate multa !!!

                                                                                                                       crestinortodox                    

FESTIVALUL TRADITIILOR ROMANESTI DE CRACIUN IN ITALIA - TORINO - CHIERI

         
              Intre 6 şi 26 decembrie la Biserica San Guglielmo din Chieri, Piazza Mazzini – Chieri, va avea loc Festivalul de tradiţii româneşti de Crăciun, organizat de către Asociaţia Aripi de Lumină sub patronajul Primariei din Chieri şi al Bisericii Ortodoxe Chieri. 
              Din program:
luni, 6 decembrie 

• orele 18.00 - inaugurarea expoziţiei artistei Ileana Mihaescu - "La nascita del pensiero" - deschisă până duminică 26 decembrie

duminică 12 decembrie 2010

• orele 18.30 - conferintă: "Tradiţiile de Crăciun româneşti şi italiene din trecut şi de astăzi";
• orele 19.30 - proiectarea documentarului "Tradiţiile de Crăciun de la Capul Campului în România" de Nicu Mihali

duminică 19 decembrie

• orele 15.00 - parada costumelor şi a dansurilor populare româneşti (din Piazza Mazzini pe via Vittorio Emanuele II);
• orele 17.30-19.30 - Expoziţie de fotografie a artiştilor Mihaela Dumitru Tranca şi Nicu Mihali
• orele 18.30 - Concertul de Crăciun 

       Un prilej deosebit pentru  readucere aminte a datinile noastre, dar mai ales pentru cei mai mici care nu au trait in Romania si nu cunosc aceste traditii.
                                                                                                   Primaria Torino

DE LA MOS NICOLAE din ROMANIA pana la BRADUL PLUTITOR din RIO DE JANEIRO

         Acum dupa ce Mos Nicolae a trecut pe la toti, impartind ceea ce avea in traista lui, dulciuri si nuieluse, fiecare dupa merite, gandul zboara direct la sarbatorile multasteptate de peste an, Nasterea lui Iisus - Craciunul, Anul Nou, ........ .
         Putem spune ca sarbatorile de iarna se deschid cu aceea de azi , Sfantul Ierarh Nicolae si se incheie cu cele de Boboteaza si Sfantul Ioan Botezatorul.
         Incepand de azi, povesteau bunicii, ca flacai din sat incepeau sa manuiasca bicele si sa capete indemanarea pentru a le pocni, asa fiind pregatiti pentru plugul cel mare din Noaptea de Anul Nou, traditie veche de-a romanilor.
         Tot in aceasta perioada gospodinele isi curata casele si le lustruiesc in asteptarea oaspetilor, mai ales in gospodariile unde sunt fete de maritat si se asteapta plugul cel mare.
          Odata cu aceasta zi, dar mai ales din ajun, a devenit o obisnuinta de a aprinde , a ilumina, Bradul de Craciun din marile centre urbane.
            Aceasta traditie se regaseste si in lume, cea mai spectacolara  pare sa fie aceea de iluminarea Bradului de Craciun Plutitor din Rio de Janeiro, care masoara nu mai putin de 85 de metri inaltime si impodobit cu aproape 3 milioane de beculete.

In ajun de MOS NICOLAE.......

      
              Clipa multasteptata de copii a sosit, dar nu numai pentru ei, incepem dis de dimineata a ne curati, cizmulitele, le lustruim bine si cu mare grija le asezam cat mai aproape de usa. Se stie ca Mos Nicolae nu este vazut niciodata, lasa cateva dulciuri in ciubotele si fuge. Dar........nu doar dulciurile se pot regasi in ciubotele noastre.....ci chiar si o nuielusa pentru cei care peste an nu au ascultat, pentru a le fi invatare de minte
               Te asteptam Mos Nicolae, de la mic si pana la mare.

Traditiile si obiceiurile poporului roman de Sfantul Andrei

            
        
              Peste tot in lume exista datini si obiceiuri populare, insa parca niciunde traditiile nu cunosc „fastul” si semnificatiile celor romanesti. Legendele spun ca in noaptea Sfantului Andrei (29/30 noiembrie) se practica ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele si gospodariile. Este noaptea in care spiritele negre bantuie locurile pamantesti.  Traditia , spune ca de Sfantul Andrei se dezleaga secrete, se gasesc autorii unor crime, ale unor furturi. Acest obicei se desfasuara la miezul noptii, in cimitir cu apa sfintita, lumanari, un vas nou cu gura larga si cativa banuti de argint care se pun pe un mormant parasit. Dupa ce se spun cateva rugaciuni, se poate vedea in apa turnata in vas firul evenimentelor.
              Traditiile de Sfantul Andrei sunt  multiple, diferite de la o zona geografica a tarii la alta,  poate nici o alta sarbatoare nu este asa plina de simboluri ca aceasta. Legendele din Bucovina spun ca in noaptea Sfantului Andrei lupii incep sa vorbeasca si isi misca gaturile intepenite. Cel ce vrea sa auda vorbele lupilor, va muri repede, iar daca un om este atacat de lupi acesta se va transforma in varcolac.
               Legat de aceasta traditie  bunicii imi povesteau cum ca in satul lor de bastina, era o batrana, care niciodata nu crezuse in aceste obiceiuri ale satului. In ajunul sarbatorii Sfantului Andrei, se mananca usturoi, de asemenea se ung toate portile de la animale, toate usile, toate ferestrele cu usturoi pentru a fi ferit de lup. Batrana a ignorat aceasta si a nu a facut ritualul zicand ca pe ea nu are unde sa o manance lupul ca sta numai in casa. Insa.........in seara cu pricina, ea a iesit afara doar pentru putin pe prispa casei, iar lupul a inhatat-o.

         
               De Sfantul Andrei femeile intorc oalele si canile cu gura in jos sau scot din soba cenusa calda pentru ca strigoii sa nu se adaposteasca la caldura sau imprastie prin curte bucati de paine pe care strigoii sa le manance si sa nu mai intre in casa. Ca sa se apere de varcolaci atarna siruri de usturoi la intrare si lasa candela aprinsa . Animalelor li se amesteca in hrana cate un fir de busuioc sau li se pune o picatura de aghiasma in apa. In trecut exista „descantecul sarii”: un drob de sare descantat era ingropat in fata grajdului. El era dezgropat la primavara de Sfantul Gheorghe cand sarea era amestecata in hrana animalelor ca sa le fereasca de farmece.
                Sarbatoarea Sfantului Andrei este prevestitoarea ursitului pentre fetele tinere nemaritate. Se spune ca un fir de busuioc asezat sub perna face ca in vis sa apara imaginea ursitului. In alte parti se foloseste metoda „facutului cu ulcica”: singura in fata sobei, fata intoarce un vas nou de lut pe fundul caruia lasa sa arda 3 carbuni. Rostind o incantatie ea roteste usor vasul si atrage atentia celui iubit. Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta in a privi un pahar cu apa neinceputa in care arunca o verigheta sfintita de preot in mijlocul caruia apare chipul ursitului. Tot pentru aflarea viitorului o fata dezbracata se aseaza intre doua oglinzi cu o lumanarede la inviere in fiecare mana si priveste intens in oglinda din fata. Se spune ca in oglinda din spate i se reflecta scene din viitor si imaginea viitorului sot.
                De Sfantul Andrei se poate afla prognoza pentru anul urmator. Traditia spune ca se iau 12 cepe care se duc in podul casei si se lasa acolo pana in seara de Craciun. Fiecarei luni a anului ii corespunde o ceapa. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindina, iar cele care au incoltit, luni favorabile pentru recolta. La fel se face si cu graul care este pus la incoltit pentru fiecare membru al familiei. Cel al carui grau este frumos si inalt se spune ca va avea un an bun cu bani si sanatate. Daca in noaptea Sfantului Andrei este senin si cald, atunci vom avea o iarna blanda, daca este ger, vom avea o iarna grea.

PESTERA SFANTULUI ANDREI - BETLEEMUL ROMANESC

          

                    Pestera si Manastirea Sfintul Apostol Andrei ar trebui vizitate de fiecare crestin si roman adevarat. De ce? Pentru ca aici este Betleemul romanesc. Aici s-a nascut crestinismul la romani.""- Prof. Nechita Runcan, Facultatea de Teologie a Universitatii Tomitane "Ovidius"

                    Pestera Sfintului Apostol Andrei este situata la circa 4km est-sud de soseaua turistica Constanta - Ostrov si la mai putin de 2km de "Cismeaua Eminescu", la marginea padurii de linga localitatea Ion Corvin din judetul Constanta. Se mai pastreaza si astazi piatra care a servit ca altar. Lespedea de piatra are incizata Sfinta Cruce pe toate fetele. Acest loc de rugaciune si vietuire duhovniceasca, folosit de Sfintul Apostol Andrei si ucenicii sai, a devenit cu timpul o adevarata lavra monahala. In timpul trecerii popoarelor migratoare, aici se pastra credinta, fiinta, cultura si limba stramosilor nostri.

                     La circa 50 m, la vest de pestera se afla cele noua izvoare cu CEA MAI BUNA APA DIN TOT CUPRINSUL DOBROGEI. Sfintul Apostol Andrei a propovaduit, pentru prima oara pe aceste locuri, religia pacii si a iubirii, a vindecat suferinzi, a mingiiat disperati si a botezat in Numele Domnului.

In perioada celor 45 de ani de comunism Pestera a devenit o simpla grota, lipsita total de obiecte de cult. Schitul a fost reactivat in 1990. Lucrarile de amenajare a Pesterii au inceput in primavara anului 1993, dupa ce in anul precedent s-au terminat noile chilii egumenice, trapeza si corpul chiliilor cu cerdacul (pridvorul). Turla pesterii a fost inaltata cu 4 - 5 m deasupra pamintului, fiind completata cu un zid de caramida, dar a ramas netencuita. Astazi, schitul a devenit manastire prin Hotarirea Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, din 14 iulie 1994.

                    Cei care viziteaza Manastirea Sfintului Apostol Andrei sint impresionati de obstea de tineri monahali care au lasat toate cele lumesti si si-au inchinat viata Mintuitorului Isus Hristos. Toti privesc Pestera Sfintului Apostol Andrei ca un loc sfint, iar noptile de priveghere aici sint ca un balsam peste o zi de truda.

                    Multe sint minunile savirsite de Sfintul Apostol Andrei la pestera sa din Dobrogea si la cele noua izvoare, unde boteza. Ele continua si astazi. Daca doriti sa le auziti, dar mai ales sa le vedeti, mergeti la Betleemul romanesc - Pestera Sfintului Apostol Andrei - unde lumina lui Hristos lumineaza tuturor.

                 

                                                                                                   Parohia Calgary

Povestea Sfantului Andrei

Desi nu mai sunt atat de respectate in zilele noastre, datinile si obiceiurile romanesti au fost cele care au facut ca numele Romaniei sa fie cunoscut in lumea intreaga.

                Ziua de 30 noiembrie este sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei, cel care a botezat primii crestini pe teritoriul tarii noastre, fiind considerat patronul spiritual al romanilor.

Sfantul Andrei, originar din Betsaida, inainte de a fi Apostol al Domnului era ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. El s-a hotarat sa-l urmeze pe Iisus Hristos si a devenit „cel intai chemat”, dupa cum aflam din scripturile bisericii. Dupa Invierea lui Iisus si coborarea Spiritului Sfant (Rusaliile), apostolii s-au intalnit si au tras la sorti care unde se va duce pentru propavaduirea credintei crestine. Tinutul Scytia, adica Dobrogea, i-a revenit Sfantului Andrei. Dupa multe peregrinari, el se stabileste in Peloponezul grecesc, în orasul Patras, langa Corint in judetul Constanta, unde moare din ordinul guvernatorului roman Aegeas pe 30 noiembrie in anul 60 in timpul Imparatului Nero.

               Sursele bisericesti vorbesc despre faptul ca Sfantul Andrei a fost rastignit pe o cruce in forma de X cu capul in jos, careia i s-a spus „Crucea Sfantului Andrei” si care se regaseste pe steagul Scotiei.

LA GURA SOBEI - Astazi povestea Mosului Nicolae

         Numaratoarea inversa a inceput, daca postul Craciunului incepe,cum scriam mai ieri, deja ne gandim la Sarbatorile iernii, care cum bine stim incep cu Sfantul Nicolae si se termina cu Sfantul Ioan Botezatorul pe 7 ianuarie.
         Dar..... pentru ca foarte curand se apropie prima sarbatoare de iarna, mai ales una foarte asteptata de copii, dar nu numai, sa vedem totusi ...........

                                 Cine e Mos Nicolae?

           Cunoscut in Transilvania si sub numele de Sin-Nicoara, Sfintul Nicolae este cel mai popular sfint in Ardeal. Sarbatoarea lui a generat un adevarat folclor, de la darurile de ”Mos Neculai” si pana la obiceiurile si legendele diferentiate de la sat la sat. Nascut in cetatea Patara din tinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae  s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de  copil prin minunile pe care le facea. Dupa ce i-au murit parintii, Nicolae si-a impartit averea saracilor si a intemeiat manastirea Sionului de linga Mira, capitala Lichiei, calatorind ca prelat la Ierusalim.

                                  dar........Ce aduce Mos Nicolae ?

             La noi, in Romania de Mos Nicolae, copiii cuminti primesc, pe linga dulciuri si jucarii, o legatura de nuieluse frumos colorate, iar cei mai putin cuminti primesc o nuielusa adevarata care sa le aminteasca de o eventuala pedeapsa. Sfintul Nicolae si aghiotantul sau Ideea de mos care aduce daruri copiilor a aparut in Scandinavia, cu multe mii de ani inainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, Odin, care calatorea prin toata lumea, in timpul iernii, calare pe un cal cu opt picioare, oferind daruri celor buni si pedepsindu-i pe cei rai. Desi in crestinism s-au pierdut aceste povesti, in constiinta oamenilor ele au ramas prin existenta unor personaje cum ar fi Sfintul Nicolae si Mos Craciun.
La crestinii din Republica Ghana, mosul care aduce daruri vine din jungla, in timp ce in Hawaii el coboara din barca. In districtul german Berchtesgaden, 12 tineri imbracati in paie si avind masti care reprezinta animale danseaza in urma Sfintului Nicolae, sunind din talangi. Dupa ce ofera daruri fiecarei case in parte, tinerii dau gazdele afara facindu-se ca le bat, un fel de pedeapsa simbolica pentru eventualele rele savirsite. Si in Germania, Sfintul Nicolae vine cu un aghiotant care poarta nume diferite. Sfintul Nicolae are aici un sac in spate si un bat in mina, in timp ce aghiotantul este o fiinta inspaimintatoare.
In Danemarca, cel care aduce daruri cara un sac in spinare si este purtat de reni. Copiii pregatesc o farfurie cu lapte sau o budinca de orez, in speranta ca aceasta va fi mincata de elfi, personaje despre care se crede ca il ajuta pe aducatorul de daruri.
Polonezii cred ca darurile vin de la stele, in timp ce ungurii spun ca ele sint aduse de ingeri.
In Siria, cadourile vin cu o camila tinara in data de 6 ianuarie. In Italia copii asteapta dulciuri si daruri de personajul, La Befana, despre care se crede ca a refuzat sa-i conduca pe intelepti la Bethleem cand acestia i-au trecut pragul, motiv pentru care La Befana isi petrece timpul mergind din casa in casa pentru a-l gasi pe copilul Hristos.

           Tot in popor se spune ca iarna incepe la Sf. Nicolae. Mos Nicolae este batrin si are barba alba, iar in aceasta zi Mosul isi scutura barba, deci trebuie sa ninga. In aceasta zi, se spune: ”A intinerit Sf. Nicolae”. De regula, de ziua lui apare pe un cal alb, aluzie la zapada care cade in luna decembrie, si se spune ca daca Sf. Nicolae a venit pe un cal alb, Sf. Ion va merge pe un cal negru, adica va intoarce iarna. In ziua de Sf. Nicolae incepe ziua sa se mareasca: ”La Sf. Nicolae se intoarce noaptea la ziua cu cit se intoarce puiu-n gaoace”, zice poporul. De ziua lui se fac vraji, farmece si pronosticuri meteorologice, se pun crengute de pomi fructiferi in apa pentru a inflori de Anul Nou, ocazie cu care se prognozeaza si rodul livezilor pentru anul viitor.                     

            Asadar, sa nu uitam sa pregatim dulciurile, fie pentru cei mici, fie pentru cei mari ,iar in seara de 5 decembrie, sa nu uitam, dar sa nu uitam ...sa ne lustruim cizmulitele, apoi.....fuguta cu ele la usa , asa vom fi siguri ca Mos Neculai nu ne va uita.