MINULESCU POETUL ROMANTELOR

             

             Sper ca nu gresesc cand gandesc ca, acest gen de muzica Romanta, se potriveste mai mult noua romanilor, sau poate aceasta am indragit-o in mod deosebit. Mamei ii placeau mult romantele, curios cat de multe lucruri ne amintim de cei care nu mai sunt langa noi. Imi amintesc cum bunicul imi povestea o multitudine de lucruri care le stia de la parinti si bunici. In acel timp copil fiind ma gandeam, cum isi mai aminteste atat de multe cand trecuse vreme indelungata de la moartea lor. Mister sau nu, dar astazi cand ei nu mai sunt, la fel si eu zilnic imi amintesc cate ceva din spusele lor.  

              In 6 ianuarie 1881, la Bucuresti  naste poetul Ion Minulescu,  poetul romantelor, unul dintre mari poeti ai literaturii romanesti alaturi de Eminescu, Alecsandri, Blaga, ...etc.

              Poetul are o activitate literara imbelsugata, scriind de asemenea , nuvele, povestiri, romane si chiar piese de teatru.

              Cu o identitate ascunsa, cu pseudonimul (I.M.)Nirvan, publica primele poezii, in revista "Povestea vorbei"

                 In anul 1908, apare primul volum "Romante pentru mai tarziu", iar in urma succesului la public pe care l-a avut in anul urmator editeaza din nou acest volum.

                Poetul romantelor decedeaza in anul 1944, la 11 aprilie in urma unui colaps cardiac, pe timpul bombardamentelor.

Este inmormântat la Cimitirul Bellu.

Ion Minulescu - Romanta ultimului sarut

Opreste-ma!...
Nu ma lasa
Sa te sarut,
Caci gura mea
În clipa-n care îti saruta gura
Îti soarbe lacoma si respirarea
Cu care-ti prelungesti caricatura
Pe care bunul Dumnezeu
Ti-a creionat-o dupa chipul sau -
Asa cum i-a dictat-o inspirarea!...

Opreste-ma!...
Nu ma lasa
Se te sarut,
Caci gura mea
E gura care nu saruta
Decât cu sarutarea muta
A celor ce, -mpacati cu cele sfinte,
Pornesc cu talpile-nainte
Si-n gura cu câte o floare,
Culeasa-anume pentru cine moare!...

Opreste-ma!...
Nu ma lasa
Sa te sarut,
Caci gura mea
Saruta fara... "va urma".

Iar mâine-n zori când voi pleca,
În gura mea
Cu respirarea ta,
Nu-ti voi lasa - drept amintire -
Decât portretul meu pe poarta,
O zi de doliu-n calendar,
Nota de plata la dricar
Si... "Vesnica ta pomenire"
Pe fundul celor opt pahare
De tuica fiarta,
Golite dupa-nmormântare
De cei opt ciocli ce-?i purtara
Cosciugul în spinare.

Opreste-ma!...
Nu ma lasa
Sa te sarut,
Caci gura mea
N-a sarutat decât asa
Cum a vrut Ea...
si tot asa va saruta mereu,
Fiindca - fatal - nu sarut Eu,
Saruta numai Gura mea...

EPIFANIA - BEFANA - SARBATOARE ASTEPTATA IN ITALIA

            Personajul Befana , pare sa fie unul coborat din poveste, o batrana imbracata cu o fusta lunga si larga, sort cu buzunare adanci, un sal ce ii acopera bine spatele, pe cap o broboada, in picioare o pereche de papuci, toate acestea vesminte fiind pline de petice viu colorate.

            Ea zboara deasupra acoperisurilor in noapte de 5 spre 6 ianuarie pe matura , precum vrajitoarele din povestile cunoscute romanilor, purtand dulciuri si cadouri mici pentru copii, insa uneori lasa si carbuni pentru copii mai putin cuminti, acestia fiind pana la urma tot un dulce, dar de culoare neagra cum este carbunele adevarat, toate aceste fiind puse in ciorapi viu colorati.

             Legenda spune ca Befana, aceasta batrana ce daruieste fiecarui copil un dulce, este batrana care a refuzat cei Trei Magi spre a le arata drumul catre Ieslea unde s-a nascut Iisus. Magii au plecat, iar ea a ramas caindu-se de fapta sa. Spre a indrepta raul facut, a pregatit un sac de dulciuri si a plecat sa le daruiasca copiilor in speranta ca unul dintre ei ar putea fi chiar Iisus, fapt care nu s-a mai intamplat niciodata.

             Ca si in traditia noastra a romanilor, aceasta zi este ultima din sirul sarbatorilor de iarna, fiind de asemenea si ultima zi cand bradul de Craciun mai poate sta in casa.

             Epifania,  in traditia romaneasca  inseamna aratare, dupa ce Iisus a fost botezat in apa Iordanului cerul s-a deschis si Duhul Sfant a coborat sub forma de porumbel .

Befana

PREGATIREA PENTRU SARBATOAREA BOBOTEZEI

         Intai de toate trebuie stiut ca aceasta sarbatoare este una dintre cele mai importante sarbatori crestinesti de peste an.

         In aceste zile, preotii incep sa umble din casa in casa pentru a sfinti fiecare incapere a locuintei si care trebuie sa fie in buna oranduiala tot. Imi amintesc si acum de aceasta perioada din vremea cand eram copil, asteptam cu sufletul la gura venirea preotului, mai ales ca de fiecare data in buzunarele sale avea intotdeauna bomboane de pom, care ni le dadea cu invatatura " sa fii cuminte si sa asculti de parinti". 

          Imi amintesc cum, pe masa pregateam un pahar curat ca lacrima pentru agheasma pe care o turna dascalul, o farfurie cu fructe si una cu placinta, cozonac....., alaturi se punea si un banut, pe care de cele mai multe ori, preotul nu-l lua de pe masa, asteptand sa-i fie dat.

           Bunica, care intotdeauna a fost sigura de ceea ce vrea si cu traditiile si invataturile de la parinti, oprea preotul de fiecare data oricat de grabit ar fi fost, sa se aseze pentru o clipa pe pat, fiind sigura ca asa, clostile vor sta pe oua, si vor scoate puii sanatosi, si nu numai, mai zicea ca si petitorii vor veni si vor sta acolo unde sunt fete de maritat.

           Si nu iesea preotul bine pe usa, ca o si auzeam , vina si stai pe pat, sa nu fuga clostile.

           Ajunul Bobotezei, este o zi foarte importanta,pentru ca incep pregatirile pentru a doua zi. Astfel  se strange apa din toate raurile si lacurile din apropierea  Bisericii, se aduna  in butoaie de lemn mari  urmand  sa fie sfintita. Se spune ca odata ce incepe aceasta pregatire, deja este ca si sarbatoare. Se stie ca in aceasta zi cine poate, tine post negru, pentru a fi pregatit de a gusta din agheasma a doua zi si a alunga in acest fel duhul cel rau. Este necesar adunarea de cat mai mult busuioc in asa fel incat toti sa se poate bucura de o crenguta sfintita la plecarea acasa in ziua de boboteaza.

            Puterea agheasmei este mare, indepartand tot raul din locul unde este imprastiata, in case, in gradini, la animale.

            Chiar daca in aceasta zi este frig de ingheata apele, crestinii se aduna in numar cat mai mare la sarbatoarea de  Boboteaza, pentru a primi putin din agheasma tamaduitoare si care nu se strica niciodata.

            Traditia spune ca fetele care vor cadea in aceasta zi pe gheata se vor marita.

         

Sarbatoarea Sfantului Vasile cel Mare

         

         Chiar daca ziua e pe sfarsite, totusi, sarbatoarea Sfantului Vasile cel Mare nu poate fi trecuta cu vederea, face parte alaturi de celelalte sarbatori din sarbatorile de iarna.

         De la Sfantul Vasile cel Mare, Biserica a mostenit un bogat tezaur: opere dogmatice, ascetice, exegetice, omilii si cuvantari, panegirice, Regulile monahale mari si mici, canoane si Liturghia ce-i poarta numele. In Cezareea Capadociei a înfiintat institutii de asistenta sociala cunoscute sub numele generic de Vasiliade, cum ar fi: azile, ospatarii, case pentru reeducarea Sfantul Vasile cel Mare este praznuit pe data de 1 ianuarie a fiecaruia an.

         Liturghia care-i poarta numele se savârseste de zece ori pe an: în primele cinci Duminici ale Postului Mare, în Joia si Sambata Mare, în Ajunul Craciunului si al Bobotezei si pe 1 ianuarie, ziua de praznuire a Sfantului. 

         Sfantul Vasile cel Mare a avut rude pe teritoriul Romaniei de azi (Dacia carpato-danubiano-pontica) intre care pe episcopul Bretanion al Tomisului si pe Sfantul Mucenic Sava de la Buzau. fetelor decazute, scoli tehnice si spitale pentru leprosi.

          Aceasta zi de rugaciune , se spune ca ajuta la indepartarea duhului cel rau din suflete, din case, aducand totodata linistea si pacea, dand un bun inceput pentru noul an.
             

                                                                                           Basilica

OBICEIURI STRAMOSESTI DE ANUL NOU IN ROMANIA - LA MULTI ANI 2011

Obiceiurile nostre stramosesti sunt purtate in locurile unde romanii traiesc, e semn ca acestea nu pot muri chiar daca in timp nu mai au aceeasi amploare de altadata.

LA MULTI ANI TUTUROR SI UN AN NOU 2011 MAI BUN SI MAI FERICIT DECAT ANUL CARE A TRECUT!